M-am saturat!

De oameni care ma striga pe numele de familie. De prietenii care imi vorbesc cu "dumneavoastra". De salutul care intotdeauna vine doar inaintea unei solicitari. De vremea rea care nu mai trece. De ziua proasta in care secundarul nu se mai misca. De timpul in care nici macar amintire nu mai sunt. De cei care uita de mine in timp ce-mi vorbesc. De numarul de telefon pe care nu si-l aminteste nimeni. De poza mea mazgalita cu creionul si aruncata in sertarul de jos. De mine in fata voastra. De asfalt!